Despre mine

Fotografia mea
Germany
Alcatuita din una bucata sot si una bucata copil,familia mea se sprijina pe mine.Sint coordonatorul a tuturor activitatilor intreprinse impreuna sau separat;in domeniul privat sau public.Inca tinara,privesc viata cu optimism adolescentin.Sint constienta ca tot ce daruiesti ti se intoarce inzecit.Sint in cautarea propriului meu scop in viata.Simt ca,misiunea mea,nu a inceput inca. Acest blog e conceput ca o supapa a frustrarilor mele zilnce.Ma intereseaza prea putin parerea altora despre mine sau despre subiectele scrise.Se pot face comentarii,in limita bunului simt.Daca nu se tine cont de buna crestere,actionez in consecinta prin cenzura...Ma mai pot insa razgindi pe parcurs.

marți, 27 octombrie 2009

To be, or not to be: that is the question!


Îmi este din ce în ce mai clar,ca se va ajunge in curînd la o psihoza în masa în ceea ce privesc vaccinurile de orice fel.Se pun pe tapet 2 vaccinuri cel anti HPV și cel împotriva virusului AH1N1,se aduc în discuție și boooom forurile de pe net,emisiunile de la tv și ziarele sînt pline de informatii despre aceste virusuri pro și contra.Plus ca se începe campania de vaccinare a populației și implicit o campanie anti vaccinare.Nu mai amintesc ca am în imboxul postei electronice vreo 5 e-mail-uri pe aceasta tema,de la amici si prieteni care îmi vor binele.M-am "documentat"și subscriu la acest articol și NU ÎMI VOI VACCINA FETITA ÎMPOTRIVA CANCERULUI DE COL UTERIN.Decesele consecutive acestei afecțiuni sînt din cauza diagnosticării tardive a bolii, stadiu în care posibilitatile terapeutice sînt limitate.Înainte de a “sari” direct asupra vaccinului,ar trebui ca femeile sa aibă o regularitate la consult ginecologic de cel puțin 2 ori pe an.Pe cînd în România mergi la doctor doar dacă te doare,sau ai observat ceva anormal în comportamentul corpului tău.Tot asa,datorita frecventei consultului medical,poți depista la timp și cancerul de sîn(o alta afecțiune care mutilează corpul și sufletul femeii și cu care româncele se confrunta în ultimul timp destul de frecvent).

vineri, 16 octombrie 2009

Există o ţoapă in rețeaua de internet împotriva căreia am un dinte în plus...un canin.De cînd m-am împiedicat de ea fără să vreau,simpla ei existentă îmi provoacă tensiuni arteriale.Mă enervează că-i tembelă.Dacă ar tăcea în banca ei,nu i-aș avea treaba,dar dobitoaca semnalizează.Am încercat să o fac să vadă cît e de ridicolă, după principiul că:pe cocalari,"trompete" și țigani trebuie să-i pui la punct ca să-şi vadă lungul nasului;n-a mers.Eu știu şi de ce suferă,i-am demonstrat că-i proastă de bubuie.De atunci.........să te ții.
Acum mă adresez ție inculto:... unele chestii care mă seacă la un om şi mai ales la o femeie este ,scrierea incorectă a limbii române.Pot trece cu vederea greșelile de ortografie a unui bărbat.În ignoranță lui nu mă aștept să despartă corect "m-am","mi-am","ți-am",etc...,totuși l-aș privi cu alţi ochi dacă nu ar face astfel de erori.
...un alt lucru care mă aduce în pragul crizei de nervi este faptul că nu știi "străineza"(ca să te parafrazez).Nu se poate ca într-o țară democrată ,după atîția ani de la revoluție și după ani de școală să nu fii în stare să spui o propoziție în engleză,franceză,germană,rusă sau chiar spaniolă cînd te bănui o devoratoare de "telenovelas".Plus că toate filmele de la Tv sînt în mare parte americane și sînt traduse!!!!
Te-am păcălit ca pe-o prostănacă,puteam să te fac să te dezbraci în fața web și să nu ști niciodată că ai vorbit jumătate de oră cu mine și nu cu cel pe al cărui ID am intrat.Am rîs cu bărbatu-miu cît de neghioabă si dobitoacă ești în timp ce executai ce îți ceream.Am fost fată bună și mi-am dezvelit identitatea să nu mai prelungesc momentul penibil în care te-ai vîrît cu capul înainte plină de înfocare nătîngă.Ai încercat degeaba apoi,să dregi maioneza cu acuze și minciuni,...credeai că mă voi certa cu corsarul(nu-i spunem pe nume)pe al cărui ID am intrat.Nu m-am certat cu el,din contră a rîs și el de prostia ta.Mă rog....ai mușcat-o!
Q.E.D. (Quod Erat Demonstrandum)înseamnă "ceea ce era de demonstrat" și este o expresie latină utilizată la sfîrșitul unei demonstrații complete.Cum ți-am mai spus:nu te duce capul!!!!

vineri, 9 octombrie 2009

De cîte ori nu s-a întîmplat,ca sunetul unei melodii să vă trezească amintiri mai vechi?Aseară am făcut un playlist cu melodiile dansate la discotecă în vremuri mult apuse. Melodiile le-am asociat cu stări,fapte şi chipuri.Apoi involuntar mi-au revenit în minte persoane care nu mai sînt printre noi şi care au plecat prea curînd,fulgerător.Am adormit cu chipurile lor radioase în gînd şi am vărsat o lacrimă pentru fiecare tinereţe furată de moartea nemiloasă.
Prima oară cînd am făcut cunoştinţa cu MOARTEA,era în septembrie sau octombrie '89.Eram o pişpirică de clasa a 7-a cu complexe de inferioritate.Era toamna şi înainte de începerea şcolii dădeai o mîna de ajutor colectivului C.A.P. la culegerea recoltei.Să fim înțeleși....nu benevol.Mă rog,era o formă de sclavie infantilă.Cred ca era joi,şi am venit de la cîmp fericită că a mai trecut o zi de chin şi că nu sînt aşa de obosită încît sa nu mă bucur de soarele tomnatic.În cartier,deja circulau zvonurile...,cea mai blîndă şi bună copilă ,murise în accident în acea dimineaţă.Am făcut un şoc.Întrebam disperată în stînga şi-n dreapta sperînd ca nu e adevărat.Apoi au adus-o în coşciug şi m-am prăbuşit în mine.Plîngeam eu,plîngea tot catierul.
Şi cum să nu sufăr cînd ,în acele vremuri vitrege în care nu aveai altă posibilitate de distracţie,ea era trubadurul nostru,al copiilor.Eram fascinată de chitara ei şi o rugam să mă înveţe şi pe mine sa cînt la acest instrument.Am rămas ca în tren.....cu chitară,fără însă să ştiu să o folosesc.
Apoi am văzut-o,pe masă,în sicriu.Fața îi strălucea de la cioburile parbrizului.Mîinile îmbrăcate în mănuşi fără degete erau vinete.Iar ea, în rochia de mireasă,stătea în sicriu...zdrobită.Îi tăiaseră şi părul de care era atît de mîndră şi pe care şi-l îngrijea cu preocupare şi cochetărie.Avusese doar 16 ani......

joi, 8 octombrie 2009

am cravata,sint pionier

De curind mi-am amintit de vremea cind eram pionier.Asteptam cu frenezie sa devin pioniera si sa depun juramintul de credinta."JURAMANTUL PIONIERULUI

“Eu … (numele si prenumele), intrand in randurile Organizatiei Pionierilor, ma angajez sa-mi iubesc patria, sa invat bine, sa fiu harnic si disciplinat, sa cinstesc cravata rosie cu tricolor.”

LEGAMANTUL PIONIERULUI

“Voi invata si voi munci pentru a deveni fiu de nadejde al patriei mele – Republica Socialista Romania; voi fi credincios poporului si
Partidului Comunist Roman; voi respecta neabatut indatoririle pionieresti.”

DEVIZA PIONIERULUI

“Pentru gloria poporului si inflorirea Romaniei socialiste, pentru cauza partidului – inainte!”

RASPUNSUL LA DEVIZA

“Tot inainte!”

Si am crezut fiecare cuvint rostit,am simtit patriotism fanatic...Cum pot niste cuvinte sa influenteze ratiuni si sentimente?!Am fost patriot!!!Eram mindra de cravata mea,era meritul meu....Se faceau pionieri in doua cicluri.Cei din primul ciclu erau cei care aveau merite deosebite.(eu)
Imi doream si snur galben de comandant de clasa.N-am invatat chiar bine,asa ca nu am fost nici macar comandant de grupa. Am totusi o insigna din acele vremuri,cu care ma afisam si la joaca.
Pentru ca recitam cu patos si ardoare poezii comuniste si pentru ca am participat la "Cintarea Romaniei"am primit insigna pionierului actor.Recunostinta vechiului regim.
La 23 august era ziua martiriului.Crapai de sete si caldura in soare asteptind sa treci prin fata tribunei oficiale ce dura citeva secunde. Te pregateai insa pentru asta de dimineata devreme ca sa nu uiti sa faci cu mina gratios,sa nu incurci pasii si sa nu omiti sa strigi numele conducatorului mult iubit.

joi, 1 octombrie 2009

A venit toamna


Toamna se asterne aurie pste orasul muzicii.E ca o doamna de virsta a treia care mai pastreaza ceva din tineretile trecute.
Copii culeg castane dintr-un pom din apropierea casei.Sint atit de galagiosi,dar nu ma supar.Soarele le mingiie parul balai si sint rosii in obraji.Pesemne s-au incalzit ;)
Imi amintesc si eu de toamnele din copilarie.Imi placea caldura de la ultimele raze ale soarelui.Aveam un sentiment ciudat....tristete... dupa vara care se incheiase,dupa zilele insorite care erau numarate si dupa vacanta trecuta din care nu reuseam sa ma smulg.Apoi uitam de suparararile mele,cind frunzele ruginii se asterneau covor in cartier,fosnind la fiecare pas si mirosind a pamind umed.Imi bucura sufletul culorile Toamnei cu diferite nuante de galben si roscat,scorusele(n-am mai vazut de mult)vindute in coifuri din ziar la colt de strada de babe infofolite.Asa era toamna copilariei mele.O poezie....
Am pornit cu MJ spre parc la locul de joaca.M-am asezat batrineste pe o banca urmarindu-mi fetita zglobie in iarba.In departare se auzeau talangile unei turme.Ma gindeam ca asa ar trebui sa fie sa stai in virf de munte.Sa nu auzi nimic in afara de zgomotul naturii.Apoi o para s-a desprins din ram ratind razant crestetul capului,s-a rostogolit la picioarele mele parca rizind in urma unei glume.Cind se apropia inserarea si soarele parca nu mai era asa de vesel,s-a facut simtit frigul.Cu dintii clantanind m-am smuls din visare ca sa realizez ca eram singure la locul de joaca si ca nu mai era mult pine se intuneca.Am plecat.
Astazi e prima zi din octombrie,e innorat si cetos.Adio soare....Adio vara....Bun venit aurie toamna!!!!

Va Mai Astept